Website-ul dexonline a „trollat” persoanele (elevii) care au căutat explicațiile cuvintelor primite la simularea de bacalaureat, la examenul de Limba și Literatura Română: „pretutindeni” și a „zări”. Felicit pe această cale experimentul social pe care l-au făcut, probabil fără să știe. Ps. Greșeala din titlu este voită. Citiți și veți vedea de ce.
În momentul de față am zărit destul de multe reacții pro și contra acțiunii reprezentanților site-ului. Dintre cei contra, unii consideră că, brusc, site-ul nu mai are credibilitate. Cum adică, vii tu, o somitate online a explicării cuvintelor și alterezi după bunul tău plac niște informații pe care se bazează toți?! Ce încredere să mai am eu, atunci, în informațiile alea? Dezinformare, huo! Până aici au dreptate.
Studenții la jurnalism de pretutindeni sunt învățați încă din primul an despre niște mecanisme de control al informației (presei) foarte periculoase, care au fost, sunt și vor fi folosite de noi toți la un moment dat, voit sau nu. Se numesc dezinformare prin excludere și dezinformare prin date false. Dezinformarea este de mult mai multe feluri, dar cea prin excludere este foarte interesantă pentru că se bazează pe informații reale, 100% adevărate, dar trunchiate, incomplete. Și o folosim aproape zilnic.
Iată cum a stat situația pe 13 Martie 2017. Voi cita dintr-un material scris pe site-ul PlayTech: „Căutările au început, timid, înainte de ora 9, și au înregistrat creșteri majore în primele două ore ale examenului, când majoritatea elevilor ar fi fost încă în bănci, scriind de zor despre o întâmplare petrecută în timpul practicării unui joc (subiectul al III-lea). Vârful, de 989 de căutări, a fost atins în intervalul 11:00 – 11:59, când elevii începeau să iasă din săli și decideau să verifice ce au scris.”
Datele din partea dexonline stau astfel: „Pentru pretutindeni / pretutindenea și a zări / zărit, căutările au fost distribuite astfel:
de la 08:00 la 08:59 au fost 9 căutări;
de la 09:00 la 09:59 au fost 143 de căutări;
de la 10:00 la 10:59 au fost 171 căutări;
de la 11:00 la 11:59 au fost 989 căutări.”
Trecem peste faptul că cineva a avut acces la informațiile transmise de Ministerul Educației. Conform mediafax, acele transmisii se fac pe linii securizate, din infrastructura STS. Trecem și peste faptul că sunt copii care au intrat cu telefoanele în clase și le-au folosit fără probleme. Sau persoane care le-au transmis acelor copii informațiile prin alte modalități. O problemă mai serioasă este că atât dexonline, cât mai ales voi, cei care acuzați, ați dezinformat voit.
Dexonline a dezinformat prin date false. În cazul de față, schimbate: „Pe durata simulărilor de astăzi, am înlocuit definițiile pentru cuvintele date la subiecte, astfel:
pretutindenea, pretutindeni → pururi;
a zări, zărit →a zori, zorit;
felonie → făloșenie...”
Totuși, scopul scuză mijloacele. Definițiile au fost schimbate (date false) pentru că s-a constatat posibilitatea unei fraude la (asta este chiar trist) o simulare de examen. Adică nici măcar examenul mare, BAC-ul ăla pentru care se pregătesc din școala generală și cei 42% de analfabeți funcționali. Repet… O SIMULARE!
Acum, să trecem la dezinformarea interesantă: cea prin excludere. Dragi acuzatori, aveți datele în față, dar folosiți doar o parte din ele. Mult mai grav este faptul că folosiți dezinformarea aceasta pentru a vă face voi să vă simțiți mai bine cu situația voastră educațională și morală precară. Vă mințiți în față că de fapt adevărații derbedei sunt cei care au încercat să contracareze un furt, nu cei care au făcut acțiuni demne de dosar penal (furtul și transmiterea neautorizata de informații secretizate). Dar este totuși adevărat că au existat și victime colaterale ale acțiunii celor de la dexonline. Dar nu îndeajuns încât să fie o felonie.
Ați ajuns să apărați niște probleme morale, în loc să le damnați. Furtul este atât de împământenit în cultura românească, încât pare absolut normal ca doctoratele, masteratele sau licențele să fie luate cu lucrări plătite sau de-a dreptul copiate. Iar BAC-ul trebuie să fii chiar prost să nu îl iei. Păi… chiar ești prost dacă nu ești în stare să explici, la 18 ani, ce înseamnă „pretutindeni” sau „a zări”. Că îl iei cu furt, te face doar un prost hoț. Sau un hoț prost?!
Și, astfel, ajungem la subiectul din titlu: De la pretutindeni zărim corupția. De la furtul unui simplu cuvânt putem zări începutul corupției. Un hoț va accepta oricând corupția. Orice fel de hoț, fie că este intelectual sau material. Dacă vezi furtul ca fiind acceptabil în anumite situații, înseamnă că ai niște principii morale destul de… flexibile. Pe lângă acest lucru, un hoț nu va corela imediat actul de corupție cu furtul, pentru că el oricum corupe.
Căutați pe dexonline ce înseamnă mita. Probabil tocmai ai aflat adevărul: ești corupt. Data viitoare când îi dai mită unui profesor, doctor sau polițist, printre victimele colaterale veți fi atât tu cât și persoanele dragi ție. Bravo. Ești un criminal prin trădare. #corupțiaucide
Așadar, ce schimbări să cerem noi de la copiii care sunt învățați că este normal să fure 10-20 de sutimi la o notă? Tot ei vor ajunge precum cei care fură și amenință pe față, fără să pățească ceva. Dacă noi nu ucidem corupția din fașă, de când este doar un embrion de câteva sutimi de notă, atunci aceasta va ajunge monstrul de „199.999 de lei”.
Personal, prefer pentru început un popor 58% analfabet dar condus de intelectuali, decât unul 98,67% SIMULAT intelectual, dar condus de analfabeți.
Ghiciți care popor suntem noi acum.
Sursa imagine: Mr Bean – The Exam